Stau de multe ori sa ma gandesc la trecut si ceea ce vad nu este tocmai "roz"....dintr-un punct de vedere,normal.Am aproape 20 de ani si pot spune ca am invatat destule de la viata pana acum.Nu spun ca am avut o viata grea,pentru ca am facut cam ceea ce am vrut si am realizat aproape tot ce mi-am propus......Dar dintr-un punct de vedere a fost mai greu:dragostea... Suna ciudat,stiu,pentru ca sunt inca tanara si multi se gandesc:"Cat de mult a putut suferii pana la varsta asta?" Cu retinere spun ca am un mare defect....sau am avut.Ma atasez foarte repede de persoanele care intra in viata mea.Si asta a fost si greseala mea majora pana acum.As putea spune ca m-am indragostit de la varsta de 11 ani.Bine,"indragostit" e cam mult zis....Dar asa credeam eu. De atunci pana recent am fost dezamagita in toate felurile posibile,de baieti de toate genurile....Dar acum am ajuns in punctul in care le multumesc, le multumesc enorm....atat baietilor care m-au facut sa sufar, dar si tuturor relelor pe care le-am intalnit in viata pana acum, dar si tuturor oamenilor care m-au dezamagit....Le sunt recunoscatoare...De ce???Pentru ca toate astea m-au invatat foarte multe,dar mai ales m-au adus la EL...
L-am intalnit atunci cand mai putin ma asteptam, si vreau sa va spun ca am fost prieteni foarte buni....Probabil ca asta este motivul pentru care ne-am apropiat atat de mult.A fost alaturi de mine cand am trecut prin momente foarte grele, ma facea sa rad, ma facea sa ma simt protejata, ma ajuta sa merg mai departe, imi ridica moralul atunci cand simteam ca nu mai pot.....Efectiv mi-a dat pofta de viata din nou.
Nu m-am gandit nici o clipa ca ar putea fi alceva intre noi, dar s-a dovedit ca defapt eram facuti unul pentru altul...
Sentimentul pe care l-am avut in momentul in care m-a sarutat pentru prima oara a fost de siguranta.De asta aveam nevoie pe atunci.Cand ma strangea in brate simteam ca nimeni nu ma mai poate rani, ca nimic nu-mi poate face rau.Dar a fost totusi o perioada destul de lunga in care m-am temut.Ma temeam in fiecare secunda ca o sa ajung de unde-am plecat.Am incercat din rasputeri sa nu ma atasez prea tare.Dar era imposibil, si nu numai din motivul ca asta este firea mea, dar el insusi era adorabil....Imi facea cadouri, faceam alaturi de el lucruri care nu le mai facusem vreo-data, radeam foarte mult, vorbeam despre orice si oriunde....efeciv ramasese prietenul meu,numai ca la un alt nivel....Puteam spune ca am si un prieten si un iubit in acelas timp,pentru ca incetul cu incetul, inevitabilul a avut loc....Ma indragostisem si nu mai aveam cale de intoarcere....
Partea proasta era ca frica nu disparuse.....Zi de zi sufeream la gandul ca il voi pierde si pe el....Eram irascibila,ma comportam urat,eram distanta,tocmai din acest motiv....Dar el m-a inteles in fiecare secunda, si a fost alaturi de mine indiferent cat de insuportabila eram,iar asta mi-a dat de gandit....
"Am invatat sa iubesc ca sa fiu iubit" spune O.Paler intr-una dintre fabuloasele lui opere.Octavian Paler este un scriitor in zodia rac.De ce ar conta asta?Pentru ca ,daca as fi la fel de talentata ca el, operele mele s-ar asemana mult cu ale sale...este vocea gandurilor si sentimentelor mele.De multe dintre ele nu eram inca constienta....Si atunci mi-am dat seama ce este de facut.Trebuie sa iubesc pentru a fi iubita...
Lasandu-ma prada sentimentelor mele a fost cel mai bun lucru pe care l-am facut pana acum..Asa am simtit si eu ca traiesc, am simtit ca iubesc si mai ales am simtit ca sunt iubita, ceea ce era o premiera...
Maine,in data de 18, implinim 5 luni de relatie.Nu pare mult, dar pentru mine este enorm, mai ales ca ultimele 5 luni au format cea mai frumoasa perioada din ultimii 20 de ani.Am avut parte de fericire din ambundenta, cateodata nervi si suparare, de zambet si romantism, de intelegere si certuri din nimic, de jocuri si de seriozitate, de implinire sufleteasca si de siguranta, de lacrimi si batai puternice de inima....am avut parte de orice, dar mai ales de iubire.
Am invatat multe, si am facut foarte multe, dar important este ca am gasit in inima mea curajul de a spune TE IUBESC!!!
L-am intalnit atunci cand mai putin ma asteptam, si vreau sa va spun ca am fost prieteni foarte buni....Probabil ca asta este motivul pentru care ne-am apropiat atat de mult.A fost alaturi de mine cand am trecut prin momente foarte grele, ma facea sa rad, ma facea sa ma simt protejata, ma ajuta sa merg mai departe, imi ridica moralul atunci cand simteam ca nu mai pot.....Efectiv mi-a dat pofta de viata din nou.
Nu m-am gandit nici o clipa ca ar putea fi alceva intre noi, dar s-a dovedit ca defapt eram facuti unul pentru altul...
Sentimentul pe care l-am avut in momentul in care m-a sarutat pentru prima oara a fost de siguranta.De asta aveam nevoie pe atunci.Cand ma strangea in brate simteam ca nimeni nu ma mai poate rani, ca nimic nu-mi poate face rau.Dar a fost totusi o perioada destul de lunga in care m-am temut.Ma temeam in fiecare secunda ca o sa ajung de unde-am plecat.Am incercat din rasputeri sa nu ma atasez prea tare.Dar era imposibil, si nu numai din motivul ca asta este firea mea, dar el insusi era adorabil....Imi facea cadouri, faceam alaturi de el lucruri care nu le mai facusem vreo-data, radeam foarte mult, vorbeam despre orice si oriunde....efeciv ramasese prietenul meu,numai ca la un alt nivel....Puteam spune ca am si un prieten si un iubit in acelas timp,pentru ca incetul cu incetul, inevitabilul a avut loc....Ma indragostisem si nu mai aveam cale de intoarcere....
Partea proasta era ca frica nu disparuse.....Zi de zi sufeream la gandul ca il voi pierde si pe el....Eram irascibila,ma comportam urat,eram distanta,tocmai din acest motiv....Dar el m-a inteles in fiecare secunda, si a fost alaturi de mine indiferent cat de insuportabila eram,iar asta mi-a dat de gandit....
"Am invatat sa iubesc ca sa fiu iubit" spune O.Paler intr-una dintre fabuloasele lui opere.Octavian Paler este un scriitor in zodia rac.De ce ar conta asta?Pentru ca ,daca as fi la fel de talentata ca el, operele mele s-ar asemana mult cu ale sale...este vocea gandurilor si sentimentelor mele.De multe dintre ele nu eram inca constienta....Si atunci mi-am dat seama ce este de facut.Trebuie sa iubesc pentru a fi iubita...
Lasandu-ma prada sentimentelor mele a fost cel mai bun lucru pe care l-am facut pana acum..Asa am simtit si eu ca traiesc, am simtit ca iubesc si mai ales am simtit ca sunt iubita, ceea ce era o premiera...
Maine,in data de 18, implinim 5 luni de relatie.Nu pare mult, dar pentru mine este enorm, mai ales ca ultimele 5 luni au format cea mai frumoasa perioada din ultimii 20 de ani.Am avut parte de fericire din ambundenta, cateodata nervi si suparare, de zambet si romantism, de intelegere si certuri din nimic, de jocuri si de seriozitate, de implinire sufleteasca si de siguranta, de lacrimi si batai puternice de inima....am avut parte de orice, dar mai ales de iubire.
Am invatat multe, si am facut foarte multe, dar important este ca am gasit in inima mea curajul de a spune TE IUBESC!!!
