Puterea vointei....

"Trebuie doar sa crezi si tot ce iti doresti se va implini"...un subiect destul de discutat in ultimul timp,mai ales de la aparitia cartii"The secret"...ce?nu ai citit cartea?nu ai vazut filmul?inseamna ca nu esti in rand cu lumea(clar!).
In aceasta aparitie,este vorba despre puterea vointei......un documentar interesat,insa care lasa loc de foarte multe comentarii....cel putin pentru cei care nu se multumesc cu ceea ce citesc sau aud,fara sa mai gandeasca daca este corect sau nu......
"The will of power" este ceea ce ne ajuta sa avem vile pe malul oceanului,sa avem o parcare plina de masini,sa slabim de pe o zi pe alta.....ne ajuta sa avem orice ne dorim....trebuie doar sa avem vointa si credinta ca asta asa va fi...Oare????asa sa fie???nu stiu din ce motiv nu sunt de acord cu asta......poate ca eu inca n-am crezut indeajuns de mult ca voi avea Hummer-ul pe care mi-l doresc de atata timp....Mdap....speculatii...
Intr-adevar nu cred in aceste lucruri....dar cred in puterea credintei.....credinta in Dumnezeu....la urma urmei El este totul,nu???si daca ar fi sa credem in ceva,cu siguranta El ar trebui sa fie acel "ceva".....
Cred din toata inima ca,daca ne dorim ceva cu adevarat,cu siguranta Dumnezeu ne va ajuta sa avem parte de ceea ce vrem.....insa aici nu vorbesc despre case,masini,aur,conturi mari in banca.....aici vorbesc despre ceea ce ne tine in viata :sanatate,iubire,puterea de a trece peste orice durere si de a rezolva orice problema.....asta este ceea in ce trebuie sa credem si sa ne dorim cel mai mult....
Bine....ca in ziua de astazi avem si alte lucruri de care depindem,cum ar f o cariera buna,indeajuns de multi bani pentru a ne putea hrani si pentru a avea cu ne ne imbraca....este ceva normal...dar nu astea ar trebui sa fie scopul nostru in viata...stiti prea bine cum se zice"nu trai pentru a manca,ci mananca pentru a trai!"
Tu crezi?Crezand,faci ceea ce trebuie sa faci....crede!crede in dragoste,in dreptate,in fericire.....si mai ales crede in Dumnezeu...De multe ori suntem extrem de deziluzionati si ne intrebam"de ce?de ce eu?"...Eu ti-asi raspunde"de ce nu tu?"...te-ai gandit vreodata ca El are un plan pentru fiecare??Daca planul tau include suferinta,singuratate,lacrimi....trebuie sa treci prin asta....Pentru ca,stii ce??...este cineva sus care stie,stie tot,stie de ce trebuie sa fim fericiti sau nefericiti....De ce nu ai incredere in El...si de ce nu crezi in tine?De ce ti-e atat de frica???...Ce vrei defapt?sa schimbi acest plan....este imposibil...Dar hai sa-ti spun ceva....asteapta...asteapta indeajuns de mult pana totul va fi bine...pana se va rezolva totul...pentru ca,parerea mea este When you belive,there can be miracle!(atunci cand crezi,miracolele pot deveni realitate)
Poate pare ca ma contrazic...dar eu incerc sa imi spun punctul de vedere,si anume ca atunci cand crezi in Dumnezeu si in puterea ta.....poti face orice(...orice este spre binele tau)...Dar crezand cu ADEVARAT ca vei fi bogat intr-un an,desi tu abia iti platesti intretinerea....nu...nu prea cred...mai bine zis,nu cred de loc.....
Asa ca tot respectul pentru "marea opera"....dar sa deschidem putin ochii!!!....parerea mea....

Mi-e dor....

E usor sa spui "mi-e dor"....e usor sa spui "imi lipseste"....e usor sa spui"as mai vrea"....e usor.....mai greu este sa simti ca ti-e dor,ca iti lispeste sau ca ai mai vrea....si cu totii stim cum este sa-ti fie dor....
Daca asi sta acum sa enumar de ce mi-e mie dor....ar fi multe....ar fi foarte multe......mi-e dor de clipa,de fericire,de zambet,de atingere,de iubire,de sentiment,de indrazneala,de sansa,de putere,de liniste,de calm,de libertate,de melancolie,de fluturi in stomac,de pasii de dans,de cantecele de dragoste,de versurile scrise din inima,de privire,de mangaiere,de voce,de mesaje,de nerabdare,de fulgii de nea,de plimbarile lungi,de discutiile interminabile,de glumele fara sens pentru ceilalti,de :X,de :X ,de :X,de parfum,de bucurie,de dragoste,de suras,de ochi,de muzica,de dorinta,de alinare,de tandrete,de intelegere,de imbratisare,de stangacie,de uimire,de tresarire,de dor,de neliniste,de neintelesuri,de tristete,de nepasare,de suspin,de lacrimi de dor,de placere,de incordare,de fascinatie,de incantare,de licarirea din ochi,de bataile prea repezi ale inimii,de planuri,de tacere,de traire,de fior,de sprijin,de incurajare,de incredere.....
Mi-e prea dor.......

Dance to express,not to impress.....

Asa zicea cineva odata....si aceasta fraza memorabila am vazut-o la statusurile unora dintre persoanele pe care le cunosc....Dar stiti ce am observat???Ca numai cei care traiesc arta dansului cu adevarat pot sa zica asta....Si....fara sa vreau.....simt nevoia sa fiu de acord cu ei.Sa va spun si de ce...
Nu aveam nici macar 3 ani...de putin timp incepusem sa merg....dar ma chinuiam din rasputeri sa merg pe marginea canapelei spunand ca"vleau sa fiu babalina"...Intr-adevar,voiam sa fiu balerina...daca stiam ce inseamna asta...dar ai mei cu siguranta stiau si...fiind prea mica pentru a merge la un curs,ceva...tatal meu,care si-a dorit un baiat dintotdeauna,facea cu mine tot felul de exercitii de elasticitate,de gimnastica....(pentru ca nu putea sa ma invete karate,box sau fotbal...)
Cand am implinit varsta de 4 ani,m-au inscris la un curs de balet...fiind foarte bolnavicioasa si pretentioasa la mancare,mi-era tot timpul rau,nu mancam....asa ca s-au gandit ca e mai bine sa ma las pentru moment...dar dorinta de a dansa nu s-a incheiat.Numai parintii mei stiu ce faceam prin casa....
Au aparut mai multe probleme de sanatate,asa ca pana la varsta de 7 ani,n-am mai putut urma nici un curs....Dar apoi m-am inscris iar la balet...imi placea,aveam talent(cel putin asa zicea profesora),mergeam la spectacole de copii....exersam acasa din greu,de parca cine stie ce profesionista eram.....si uite asa s-au facut 4 ani de balet...Asi fi continuat,dar trupa mea s-a desfiintat si trebuia sa intru intr-o grupa mult mai avansata...era mult prea greu si timpul nu-mi permitea....asa ca am renuntat...Normal ca nu am renuntat sa dansez,deoarece asta era ocupatia mea din timpul liber:dadeam drumul la muzica si dansam....
Pana in prezent am mai facut cursuri de dans,dar nu stiu cum,ghinionul,ma facea sa renunt din diferite motive.....de parca soarta,destinul nu ar vrea ca eu sa dansez.....
Cum de curand a aparut seria de filme in care dansul stazii "ruleaza"...din ce in ce mai greu imi este sa ma obisnuiesc cu gandul ca nu voi avea o cariera ca dansatoare....si ca nu voi mai putea sa fac asta decat asa...ca hobby......
Stiti cum este sa fi suparat si sa nu poti face nimic???sa nu fi in stare nici macar sa mananci??sa nu vrei decat sa dormi????Ei bine...in momente de genu'....eu vreau doar sa dansez.....dau drumul la muzica....si dansez.....pasi la intamplare...ansamblu de "figuri" vazute pe ici pe colo....probabil ca arata jalnic....dar eu ma simt extraordinar....de parca scot toata energia negativa,toate gandurile rele,toate supararile din mine.....este....ca o magie....pentru mine dansul este o magie.....si cu toate ca de multe ori am renuntat....in interior nu renunt....defapt nu cred ca poate cineva renunta la ceea ce-si doreste cel mai mult pe lume.....energia pe care mi-o da dansul.....speranta....increderea.....puterea....optimismul.....toate astea fac din mine un nou om atunci cand muzica incepe sa cante....sunt sigura ca multi ma inteleg...pentru ca sunt multi care simt asa ca mine.....si ei,cu siguranta,ma inteleg....
Apropo'....ceea ce vreau sa fac pentru visul meu este sa-mi deschid o scoala de dans....mai este mult pana atunci,insa pentru cei care stiu ca dansul este pentru a te exprima,nu pentru a impresiona....va astept.....The End...:P